Daiana Elena Rânja – Grupul Şcolar Borşa

Menţiune

                               Descărcare electrică

 

                                      Miroase-a lemn vopsit.

                                          Şi-a flori smulse.

                           A gânduri deconectate de lumea reală.

                                A vrăbiuţe lipite de-un parbriz.

                                      În universul nemilos.

                         Al sunetelor afone. Şi-al fricii de adevăr.

                Ne-am creat o lume în care inocenţa se reduce la umbre.

                Umbra picioruşelor unui copil legănându-se pe-o bancă.

                                                   Dimineaţa.

                         Umbra femeii ce se roagă plângând în biserică.

                                                   În amurg.

                         Dar umbrele pălesc treptat. Rămânem doar noi.

                                                      Goi.

                                        În mijlocul absurdului.

                                          Nadia avea dreptate.

                                        Am secătuit de adevăr.