Latest Entries »

denisa comănescu

Cele dintâi poeme ale Denisei Comănescu sunt, de cele mai multe ori, autobiografii fabuloase, legate de misterul trecerii de la adolescenţă la maturitate. Pe parcursul acestor evocări nostalgice se fac simţite, însă, ciudate disfuncţionalităţi ale memoriei, iar versul se dovedeşte un mijloc inadecvat de a recupera paradisurile copilăriei şi de a exorciza aspectele devoratoare ale temporalităţii: „dar nimeni nu-mi ridică părul de pe frunte/nimeni nu mi-l dă uşor într-o parte/şi oraşul acesta unde/mea mater, meus pater/ filius vester lupus est/aidoma unei mări moarte e/(iar orbii degeaba au prorocit un ospăţ/putreziciunea a fost prea adânc/îngropată în mine/ca să ajungă singură la suprafaţă)/ va rămâne totdeauna ascuns/ca un diamant aurit” (Obsesia biografiei). Acum secvenţele retrospective au caracterul unor veritabile „studii în negru” convulsionate de anxietăţi thanatice, sunt stranii „fotografii de familie”, în care persoanjele execută pantomime absurde, dar fără stridenţe, ci cu aerul graţios al unor fiinţe lipsite de corporalitate: „încă de duminică dimineaţă tata ne anunţa pe rând/pe mama şi pe mine/şi de atunci în fiecare zi ne spune) cu glas rara şi hârâit/îmtocmai ca bătăile inimii sale/<<Miercuri la telecinematecă e Laleaua neagră>> /<<Miercuri la telecinematecă e Laleaua neagră>>/În camera de musafiri/ne întâlnim în faţa televizorului/şi ne atingem mâinile cu grijă/ca şi cum/de noi trei ar depinde un nor/foarte subţire/ (Miercurea familiei). Uneori aceste viziuni sunt populate de “îngeri ai morţii”, de siluete infantile malefice, înarmate cu aparate de fotografiat, care au rolul de a provoca staze ale devenirii, transformându-se într-un soi de purtători de cuvânt ai încremenirii universale: “Un băiat/cu un aparat de fotografiat atârnat de gât/a trecut în fugă prin faţa maşinii/Dintr-o dată, bucăţi de fotografii/zbutau prin aerul dinăuntru./Ca o ciupercă sângerie/ enormă/ era gura puştiului/mâinile chircite/ca nişte vrăbii moarte/şi ochii/mari şi albaştri/multiplicaţi/ţi se strecurau printre degetele de pe volan/se rostogoleau pe claxon/se agăţau de nasturii rochiei mele…/M-am trezit lângă un copac;/urmăream/cum conduceai concentrate/ocolind cu grijă cutiile de conserve/şi parcă puştiul era în locul meu/lângă tine/şi amândoi vă îndepărtaţi/nefireşti şi ţepene/păpuşi de ceară” (Puştiul). Acum poemele vor transcribe stări vaporoase de oboseală, peste care planează obsesia morţii sugerată de prezenţa “monştrilor devoratori”, a căror imagine este însă eufeminizată în poemele Denisei Comănescu prin cromatismul care trimite înspre feericul poveştilor miraculoase: “O cum mă las în seara asta sfârtecată de fructe/prin sticla de lampă saltă vulpea/în crângul de portocali/şoarecii toamnei mă caută beţi prin conducte/din ramuri se pleacă-n mirare/sânii mei vegetali (…)/De aceea mă las în seara aceasta sfîrtecată de fructe/tu scrii la o masă aplecată puţin spre infern/saltă vulpea albastră din ochii tăi/spre desişuri abrupte/unde pletele-mi lungi ca o moarte/pentru dragoste ţi le aştern” (Vulpea astăseară). Aceleaşi virtuţi cromatice se regăsesc în autoportetele diafane, în care luminozitatea este semnul unei vitalităţi nreţinute şi molcome, intensificată savant prin tonurile violente de roşu: “Cu spaimă/pieptănându-mă în loc de frunze/bărbaţi uscaţi parcă-mi cădeau din păr/eram atât de tânără încât pe buze/surâsu-mi era frate râsul văr//oglina se-nrpşea ca fata mare/scaunele mieunau, pisicile deveneau ţepene/mi-era dor de tine ca de-o eroare/adormeam îmbrăcată în roşu – sămânţă de pepene” (Lied).
Singurul lucru care li s-ar putea reproşa acestor poeme este o anumită calofilie, o anumită voluptate barocă a jocurilor cromatice, la care autoarea va renunţa în volumul următor, Cuţitul de argint (!983), unde discursul devine în mod voit incoherent, căutându-se captarea mişcărilor sufleteşti într-o scriitură ce se doreşte seismograma stărilor interioare. Acum Denisa Comănescu configurează vagi compoziţii alegorice din care transpare angoasa de „feţele timpului”: „intrată până-n gât/decapitată/pune o frunză de brusture/m-a învăţat depilatoarea/nu e nevoie de intervenţie chirurgicală/se va vindeca/îţi va creşte un cap nou/cu mult mai trainic şi mai frumos,/am pierdut pământul de sub picioare/l-am lăsat departe, în urmă,/pentru ce l-ai pierdut, se aude ecoul, există acel cineva?//nu, îi răspunde vocea mea/de parcă aş fi apăsat pe butonul unui casetofon,/nu există acel cineva/este marea, păpuşa care-mi zicea mama/spasmodic tremurând mâna ca un fetus dimineaţa-n chiuvetă/este tinereţea mea” (Febră în iunie). De data aceasta, poeta compune „exerciţii de exorcizare”, iar poezia se vrea un „cântec împotriva morţii”, un „cuţit de argint” cu virtuţi magice care neutralizează fprţele distructive ce acţionează în profunzimile plasmei vitale: „bătrâna din tabloul care-ţi plăcea/a mai înaintat astăzi un centimetru/ca şi cum ar vrea să se asigure/că mai poate interesa pe cineva/bufniţă deşucheată, voieură neruşinată,/ştia/voi lua foarfeca şi voi decupa-o/căci eu exist” (Exerciţiu de exorcizare). În acest univers al „armelor albe”, bărbatul e un pachet de energie vitală, catalizând mişcările unei instinctualităţi crepusculare, care ştie să guste căderile energetice ale proceselor celulare şi voluptăţile mohorâte ale extincţiei: „astă-vară în mare glezna ta era o ţeavă fierbinte/cu câtă disperare i-am atins fluierul delicat/cordon ombilical între mine şi lume, glezna ta/ magnetică ţeavă ţinându-mă încă în viaţă” (Respiraţie recuperatoare). În această mitologie a cuplului femeia apare, în schimb, ca o fiinţă „de zăpadă” asupra căreia partenerul proiectează, printr-un fel de joc al culorilor, aurele policrome ale vitalului: „când grifonul cu gheare de fier îmi fura nopţile/se prindeau zorile răstignit de un scaun/cu mâna mea – fluture alb în mâna ta – frunză îngălbenită/cu nervuri roşiatice ca nişte felinare/grifonul se transformă în păsărea cu cele mai frumoase culori,/pasărea-paradisului, după cum mi-ai arătat într-o carte/şi mâna ta-mi era aşa caldă şi bună că-mi ziceam/că lângă mine doarme doamne-doamne” (Elegie pentru un pălărier).
Încă şi mai sever construite, poemele din volumul Barca pe valuri (1967) marchează renunţarea la această tehnică a „petelor de culoare”. De data aceasta imagismul e temperat, iar poemul se desfăşoară în secvenţe de alb, negru şi cenuşiu. Acum, universul poetei se prozaizează, lucrurile îşi pierd ca prin farmec aura de miraculos, iar câştigul e un plus de autenticitate, Denisa Comănescu compunând mici drame ce se desfăşoară într-un univers domestic de o deconcertantă (şi voită) banalitate: „stau agaţată de cameră/şi omor sentimente cu fierul de călcat./Ca pe muşte./Dar starea aceasta mă strânge/ca un corset./M-am confundat cu boilerul/cu maşina de răşnit cafea/cu bidonul de motorină/cu buldozerul/cu o cămaşă de noapte foarte fină” (Robinsonada). Textele se intelectualizează, devin reflexive şi autoreflexive, poeta arătându-se de data aceasta preocupată de meta-discurs şi elaborând o rafinată „poezie a poeziei”, care surprinde distanţa dintre trăire şi scrierea ei: „Cuvintele se împuţinează./Pe cel mai fragil/cel mai singuratic din lumea limbajului/azi am încercatsă-l salvez./Prin vena tăiată a iubirii/semnalele morse picură lent/voi reuşi mai târziu” (Lumea limbajului). Subiectul liric descoperă, pe parcursul acestor vivisecţii ale scriiturii câtimea de derizoriu a faptului literar, evocându-se incendierea scriptotecilor şi evaziunea din papirosferă în aerul tare ale realităţii: „un copil arde cărţi are o oglindă ciudată/pe noi ne orbeşte o clipă/iar cărţile pornesc disciplinate/ca într-un marş împotriva războiului/înspre rugul din dos/pântec nestăpânit le devora/m-am dus la copil şi l-am/ rugat/să mi le vândă/ un leu bucata7ieftin ca braga/nu depăşea o sută/dar când să le citesc/cu spaimă am văzut/că nu mai există în literatură”. Asemenea poetizări dezabuzate, în care nu mai persistă nimic din cromatismul luxuriant al începuturilor reprezentând pentru moment punctul cel mai înalt al unei lirici care a trecut aproape pe nesinţite de la pictura rafinată a sentimentelor la poemul parcă scrâjelit, cu o arhitectură severă de pictogramă.

Liceu

I. Horia Tiugan, clasa a X-a, Colegiul Naţional “Sfântul Sava”,  Prof. Victor Lişman
II. Amalia Cernat, clasa XI-a, Colegiul Naţional “Sfântul Sava”,  Prof. Gheorghe Lăzărescu
III. Miruna Rus, clasa a X-a. Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, Prof. Vanda Codreanu
Mențiune specială: Corina Ciucă
Mențiuni:  Claudia Elena Gheorghe, clasa a XI-a,  Colegiul National “Ion Neculce”, Prof. Savin

Casian Mihail Mirea, clasa a XI-a, Liceu Teoretic “Ion Barbu”, Prof. Nadia-Gabriela Mirea

Gimnaziu

Liceu

  1. Horia Tiugan, clasa a X-a, Colegiul Naţional “Sfântul Sava”,  Prof. Victor Lişman
  2. Amalia Cernat, clasa XI-a, Colegiul Naţional “Sfântul Sava”,  Prof. Gheorghe Lăzărescu
  3. Matei Neagu Iosipescu, clasa a XI-a, Colegiul Naţional “Ion Neculce”, Prof. Loredana Savin
  4. Claudia Elena Gheorghe, clasa a XI-a,  Colegiul National “Ion Neculce”, Prof. Savin Loredana
  5. Miruna Rus, clasa a X-a. Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, Prof. Vanda Codreanu
  6. Anca Dumitru, clasa a IX-a, Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, Prof. Dan Pârvuleţu
  7. Sara Puşcaşu, clasa a X-a, Colegiul Naţional “Ion Creangă ”, Prof. Dumitrescu Laurențiu
  8. Claudia Văduvescu, clasa a X-a, Colegiul National “Ion Creanga”, Prof. Tuchila Loredana
  9. Casian Mihail Mirea, clasa a XI-a, Liceu Teoretic “Ion Barbu”, Prof. Nadia-Gabriela Mirea
  10. Cristian Ioana, clasa a IX-a, Colegiul National “Grigore Moisil”, Prof. Alexandra Dragomirescu

Gimnaziu

 

  1. Andreea Dutu, clasa a VII-a , Scoala Gimnaziala Nr. 113, prof. Adriana Mierlă
  2. Andreea Ştefania Ispas, clasa a VII-a,  Scoala Gimnaziala Nr. 142, prof. Roxana-Cristina Olteanu
  3. Matei Vlad, clasa a VI-a, Şcoala nr. 39, prof. Lavinia Cârstea
  4. Alexandru Cristian Preda, clasa a VIII-a, Scoala Gimnaziala” Emil Racovita” prof. Ioana Florea
  5. Ana-Maria Bealcu, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Nr. 149, profesor îndrumător: Eleonora-Rodica Iacob
  6. Ana-Maria Petre, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Nr. 149, profesor îndrumător: Eleonora-Rodica Iacob
  7. Ioana Pavelescu, clasa a VI-a B, Complexul Educaţional Lauder-Reut, prof. Gabriela Clipaciuc
  8. Maria Chircu, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială nr. 113, prof. Voiculescu Simona

      9. Ilinca Manolache, clasa a VIII-a,Complexul Educaţional Lauder-Reut, prof. Daniela Piţigoi

10. Andreea Baraitaru, clasa a VII-a, Scoala nr. 20, prof. Gabriela Dinca

11. Barsan Antonia Miruna, clasa a VIII-a, Scoala nr. 20, prof. Gabriela Dinca

 

Elevii calificaţi pentru faza pe municipiu a festivalului sunt invitaţi în zilele de marţi, 2 aprilie 2013 – gimnaziu şi miercuri, 3 aprilie 2013- liceu, la ora 10.00, în sala de festivităţi a Colegiului Naţional “Mihai Eminescu”, din strada George Georgescu, nr. 2, sector 4, Bucureşti.

De asemenea, sunt invitaţi să participe şi elevii care nu s-au calificat în concurs pentru a-i întâlni pe câţiva dintre scriitorii contemporani.

Fiecare elev participant la concurs trebuie să aibă la el textele tipărite în trei exemplare, pe care să-şi noteze numele.

Pentru întrebări legate de desfăşurarea festivalului, ne puteţi contacta la următoarea adresă de email: festivalulgellunaum@yahoo.com

 

 

poem de moda veche

O mahalaua mea cu melodrame

O mahalaua mea cu comedii

Unde veneau pe vremuri panorame

Şi consumau vecinele tării

 

Vârtos condimentate în cămară

/Ce anason! Ce chimion sublim!/

Şi-şi înşelau în fiecare seară

Cu alţi bărbaţi bărbaţii legitimi

 

Iar fetele sâlhui ca buruiana

Îşi arătau buricul pârguit

O mahala iubeaţă unde Leana

Lui Tampa din amor s-a otrăvit

 

Şi au jelit-o foarte tare fraţii

/Pe unu-apoi l-au luat şi l-au închis/

O mahala unde se fac libaţii

Cu vermut şi cu verde de paris

 

Şi-n care ca un fel de Peter Schlemihl

Venit să locuiască-n Suburbiu

Pe braţul său subţire domnul Emil

Îşi duce umbra ca pe-un pardesiu

 

O mahala cu fum posac de pipă

Şi crâncene duminici de guleai

În care Mimi suferă de gripă

Şi-i tristă ca un dric cu patru cai

 

Petreasca s-a făcut bisericoasă

Şi-şi scarpină găinile pe moţ

Mai arde la soroace câte-o casă

Mai dă la Breckner spargere vreun hoţ

 

O mahalaua mea cosmopolită

Unde e mare tartor Fischer Fritz

Ce umblă cu o vulpe îmblânzită

Iar cofetarii scriu pe biscuiţi

 

Urări de viaţă lungă la cucoane

Femeile de casă fac peltea

Râtanii se preumlă pe maidane

E cincizeci de bănuţi o acadea

 

Miroase-n prăvălii a scorţişoară

Săsoaicele din Prejmer vând gulii

Iar domnul Emil cântă la ghitară

Ramonazărilestrandafirii

 

Băbuţele vorbesc domol în pilde

Şi au cutii batave de cafea

Iar câteodată domnişoara Hilde

Îl ia pe Fischer Fritz la cinema

 

Anichitoaia-i veşnic suferindă

Şi prin grădini cresc tufe de leuşteam

O mahalaua mea cu fanţi de ghindă

Amorezaţi de Ici Totoian

 

Şi unde costumaţi ca nişte angeli

Noi învăţăm ca fără mult tam-tam

Să facem din tristeţe zahăr candel

Şi din melancolie marţipan

 

O mahalaua mea de zahăr candel

O mahalaua mea de marţipan

juriul a decis!

Rezultatele fazei finale:

 

Liceu:

Marele premiul Gellu Naum :

Vlad Pojoga- C. N. Gh. Lazar –Sibiu- prof Rita Chirian

Premiul I – Ionela-Madalina Grosu -  C.N. P.Rares – Suceava – prof Gh.Cirstian

Premiul II – Deniz Otay – C.N. P.Rares – Suceava – prof Gh.Cirstian

Premiul III – Ana-Maria Lupascu – C.N. P.Rares – Suceava – prof Gh.Cirstian

Mentiuni:

Ilinca Pop- C.N I. Neculce – Bucuresti – prof Iuliana Coja

Catalina Balan – C.N. M. Eminescu – Bucuresti- prof Dan Parvuletu

HoriaTiugan – C.N Sf Sava – Bucuresti – prof Victor Lisman

 

Gimnaziu:

Marele premiu Apolodor:

Catalina Barbu – Scoala M. Viteazu – Targoviste – prof Ioana Geacar

Premiul I : Diana Laura Nohit – Scoala 25 – Brasov – prof Mara Trofin

Premiul II Ana-Maria Radu – Scoala M. Viteazu – Targoviste – prof Ioana Geacar

Premiul III – Octavian Staicu – Scoala 66 – Bucuresti – prof Luciana Amarazeanu

Mentiune:

Teodora Diaconu – Scoala 172 – Bucuresti – prof Veronica Hoitan

juriul

textele autorilor selectaţi pentru faza naţională au fost încredinţate spre evaluare unui juriu format din poeţii claudiu komartin, răzvan ţupa şi radu vancu.

anunţ

deoarece calitatea foarte apropiată a textelor înscrise în concurs implică o jurizare extrem de  atentă, afişarea rezultatelor finale va mai întârzia câteva zile,

Calificaţii pentru faza finală:

Liceu:

Mara Alexoaea – CN „P Rareş” – Suceava -  prof Gh Cîrstian

Cătălina Bălan – CN „M.Eminescu” – Bucureşti – prof Dan Pârvuleţu

Alexandra Bobaru – CN „M. Viteazu” – Bucureşti – prof Brânduşa Dragomir

Maria-Luiza Bondilă – CN „M. Viteazu” – Bucureşti –  prof Nicoleta Bădescu

Sorana Cancel – CN „V. Alecsandri” – Bacău – prof Ramona Mocanu

Corina Ciucă – CN „Gh. Şincai” – Bucureşti – prof Tatiana Costache

Octavian Codrea – CN „Gh. Şincai” – Bucureşti – prof Tatiana Costache

Teodora Dangulea – CN „Ienăchiţă Văcărescu” – Târgovişte – prof Ioana Geacăr

Ioana Diaconescu – CN „V. Alecsandri” – Bacău – prof Ramona Mocanu

Bianca Gheorghiulescu – CN „Ienăchiţă Văcărescu” – Târgovişte – prof Ioana Geacăr

Andreea Goreac – CN „P Rareş” – Suceava -  prof Gh Cîrstian

Delia Grosu – CN „Ienăchiţă Văcărescu” – Târgovişte – prof Ioana Geacăr

Ionela-Mădălina Grosu -  CN „P Rareş” – Suceava -  prof Gh Cîrstian

Ana-Maria Lupaşcu – CN „P Rareş” – Suceava -  prof Gh Cîrstian

Deniz Otay –  CN „P Rareş” – Suceava -  prof Gh Cîrstian

Vlad Pojoga – CN „Gh Lazăr” – Sibiu – prof Rita Chirian

Elena-Denisa Petrescu – CN „Ienăchiţă Văcărescu” – Târgovişte – prof Ioana Geacăr

Ilinca Pop – CN „I. Neculce” – Bucureşti – prof Iuliana Coja

Horia Tiugan – CN „Sf Sava” – Bucureşti – prof Victor Lişman

AndreeaVoicu – CN „Ienăchiţă Văcărescu” – Târgovişte – prof Ioana Geacăr

Bianca Vlad – CN „Ienăchiţă Văcărescu” – Târgovişte – prof Ioana Geacăr

 

Gimnaziu:

Cătălina Barbu –Şcoala „M. Viteazu– Târgovişte – prof Ioana Geacăr

Teodora Diaconu – Şcoala 172 – Bucureşti – prof Veronica Hoitan

Ioana Beatrice Fulger – Şcoala Răzvad – prof Ioana Geacăr

George Gănescu – Şcoala Valea Voevozilor – prof Ioana Geacăr

Denisa Glăvan – Şcoala 109 – Bucureşti – prof Cristina Cioabă

Sofia Ilie – CN „M, Eminescu” – Bucureşti – prof Vanda Codreanu

David Lev Jipa Slivinschi – „M. Cervantes” – Bucureşti – prof Maria Popescu

Diana Laura Nohit – Şcoala 25 – Braşov – prof Mara Trofin

Şerban Adrian Pleşu – Şcoala 20 –Bucureşti – prof Gabriela Dincă

Ana-Maria Radu – Şcoala „M. Viteazu” – Târgovişte – prof ioana Geacăr

Octavian Staicu – Şcoala 66 – Bucureşti – prof Luciana Amărăzeanu

Tudor Ungureanu – „A. Vlahuţă” – Bucureşti – prof Cristiana Ionescu

laureaţii fazei pe municipiu

Liceu

Premiul I: Cătălina Bălan – M. Eminescu –prof  Dan Pârvuleţu

                 Ilinca Pop – I. Neculce – prof  Iuliana Coja

Ptemiul II Corina Ciucă – Gh. Şincai – prof Tatiana Costache

Premiul III Horia Tiugan – Sf Sava – prof Victor Lişman

Menţiuni:    Octavian Codrea – Gh Şincai – prof Tatiana Costache

                    Alexandra Bobaru – M Viteazu – prof Brânduşa Dragomir

                    Maria-Luiza Bondilă – M Viteazu – prof Nicoleta Bădescu

Gimnaziu:

Premiul I: Octavian Staicu – Şcoala 66 – prof  Luciana Amărăzeanu

Premiul II: Sofia Ilie – M Eminescu – prof Vanda Codreanu

Premiul III:  Teodora Diaconu – Şcoala 172 –  prof Veronica Hoitan

Menţiuni: Denisa Glăvan – Şcoala 109 – prof  Cristina Cioabă

                 David Lev Jipa- Slivinschi – M Cervantes – prof Maria Popescu

                 Şerban Adrian Pleşu –  Şcoala 20 –  prof  Gabriela Dincă

                 Tudor Ungureanu – A Vlahuţă – prof Cristiana Ionescu

Menţiuni de încurajare: Alina Baghilevici – Şcoala 20 – prof Gabriela Dincă

                                      Mădălina Stoica – Şcoala 196 –  prof  Ionela Baroiu

                                      Martha Alessandra Triţoiu – Şcoala 170 – prof. Plăcintă Lucreţia

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.